Domnule preÅŸedinte,

Doamnelor, domniÅŸoarelor ÅŸi domnilor,

Stimaţi colegi,

La 16 mai 1812 a avut loc un negoÅ£, un act de vânzare - cumpărare între două imperii - Imperiul  Otoman ÅŸi Imperiul Å¢arist. Din acel moment, de când a fost semnat actul de vânzare - cumpărare, această palmă de pământ dintre Prut ÅŸi Nistru, cu teritoriile din sud ÅŸi cele din Nord, sudul Basarabiei ÅŸi nordul Bucovinei, se află într-o situaÅ£ie complicată  ÅŸi nedreaptă. Timp de 200 de ani, cu foarte puÅ£ine ocazii s-a spus adevărul, până ÅŸi astăzi o parte din societate consideră că nimic ieÅŸit din comun nu s-a întâmplat la 16 mai 1812. Nu cunosc, nu ÅŸtiu, nu îÅŸi pun problema ÅŸi respectiv consideră că pentru a trăi mai bine trebuie să facem altceva.

Dar lucrurile nu stau aÅŸa. Un popor care nu îÅŸi cunoaÅŸte trecutul nu are viitor, iar cine nu ÅŸtie istoria riscă să o repete. Din păcate, de-a lungul istoriei am fost contropiÅ£i de foarte multe ori ÅŸi nu am avut posibilitatea să ne alegem singuri soarta. Popoarele păgâne, apoi tătarii, apoi otomanii, apoi Imperiul Å¢arist, apoi Imperiul sovietic, toate acestea au venit tăvăluc peste noi, ne-au distrus lanul, obârÅŸia, conÅŸtiinÅ£a naÅ£ională, obiceiurile ÅŸi toate care ne sunt lăsate de la Dumnezeu. Cu mare greutate, totuÅŸi sunt oameni, sunt famiilii, sunt comunităţi care promovează adevărul istoric pentru a ne respecta demnitatea.

Demnitatea nu se vinde ÅŸi nu se cumpără. Cu ce drept Imperiul Otoman a transmis Imperiului Å¢arist un teritoriu care nu îi aparÅ£inea, pentru că teritoriul dintre Prut ÅŸi Nistru făcea parte din principatul Moldovei. Care este baza juridică pentru ca un alt stat, în cazul dat Imperiul Otoman, să se joace cu soarta a sute de mii, a milioane de oameni ÅŸi a unui teritoriu, ÅŸi cu ce drept Rusia Å¢aristă a preluat acest teritoriu, că în toate documentele istorice este scris foarte clar că Å¢arul Alexandru I a dat ordin ca să fie ocupat aceste teritoriu ÅŸi atunci cum putem vorbi despre eliberare?

200 de ani se încearcă a  se vorbi despre eliberarea acestui pământ de sub jugul otoman, după care de sub jugul român. Această nedreptate din păcate ÅŸi până în ziua de astăzi ne macină. Ea este speculată de unii care mănâncă ÅŸi ei o pâine cum se spune pe româneÅŸte, încearcă ÅŸi ei să se manifeste. Societatea noastră nu este dezbinată din cauza adevărului pe care îl promovăm, societatea noastră este dezbinată din cauza necunoaÅŸterii unor lucruri ÅŸi din cauza unor politicieni care speculează această necunoaÅŸtere, iar pe seama necunoaÅŸterii vor să facă în continuare capital politic, nu mai au mult, nu au cum, că informaÅ£ia circulă altfel în ziua de astăzi. De aceea sunt mai mulÅ£i din acei care percep corect lucrurile, nu toÅ£i au curajul să îl spună astăzi, dar veni-va ziua când cu siguranţă fiecare, indiferent de originea etnică, pe teritoriul Republicii Moldova va spune acelaÅ£i lucru pe care îl spunem Å£i noi acum, că la 1812 Rusia Å¢aristă a ocupat Basarabia ÅŸi a creat o situaÅ£ie nefavorabilă pentru dezvoltarea acestui Å£inut.

Asta nu înseamnă că vrem să trăim în tensiune sau conflict cu ruÅŸii din Moldova, cu ucrainenii sau cu reprezentanÅ£ii altor popoare slave, dimpotrivă, cu toÅ£ii trebuie să fim uniÅ£i în promovarea acestui adevăr ÅŸi în construcÅ£ia unor relaÅ£ii reciproc avantajoase, bazate pe dezvoltare în Republica Moldova ÅŸi FederaÅ£ia Rusă. Astăzi, din păcate, doar pe clădirea municipiului a fost coborât în bernă drapelul de stat, tricolorul ÅŸi doar la drapelele dumneavoastră din piept sunt prinse panglici negre în semn de doliu. Nu am avut alte asemenea acÅ£iuni nici în municipiul ChiÅŸinău, din câte cunosc, nici în afara municipiului ÅŸi din păcate nici dincolo de Prut, la IaÅŸi, la Cluj, la BucureÅŸti sau în alte oraÅŸe.

ConÅŸtiinÅ£a naÈ›ională a fiecăruia din noi ÅŸi a noastră ca ÅŸi comunitate este cheia succesului, afirmării noastre ca naÅ£iune, ca neam, ca popor, care vrem să facem parte din Uniunea Europeană. În uniunea europeană nu sunt pur ÅŸi simplu oameni care trăiesc, muncesc ÅŸi îÅŸi desfăşoară activitatea de zi cu zi. În Uniunea Europeană sunt naÅ£iuni care îÅŸi apără cu preÅ£ul vieÅ£ii fiecare cetăţean, libertatea, demnitatea, adevărul istoric ÅŸi pământul pe care s-a născut el ÅŸi cu strămoÅŸii săi. AcelaÅŸi lucru trebuie să îl facem ÅŸi noi. Sunt convins că va veni ziua când toate instituÅ£iile statului din Republica Moldova vor arbora în bernă pe 16 mai, pe 28 iunie, tricolorul în semn de recunoÅŸtinţă pentru toÅ£i aceea care au luptat pentru libertate, în semn de doliu pentru toÅ£i aceea care ÅŸi-au pierdut viaÅ£a de-a lungul ocupaÅ£iei ÅŸi a destinului nostru zbuciumat.

Timp de 2000 de ani ÅŸi în special ultimii 200 de ani, noi nu am avut posibilitatea să ne alegem viitorul, să ne croim noi înÅŸine soarta, alÅ£ii au făcut-o pentru noi, dar iată că acum, în 2012, suntem la o răscruce de drumuri ÅŸi ne putem noi înÅŸine alege soarta ÅŸi viitorul - fie că vom merge către Uniunea Euroasiatică Rusia-Belarusi-Kazahstan, fie că vom merge spre Uniunea Europeană ÅŸi aici vom avea asigurat viitorul nostru ÅŸi a copiilor noÅŸtri. Sunt două opÅ£iuni ÅŸi două direcÅ£ii spre care putem merge, alegerea ne aparÅ£ine. Nimeni astăzi nu poate hotărî în locul nostru. Însă de această alegere depinde dacă vom rămâne în continuare în întuneric, în umilinţă, în desconsiderare, aÅŸa cum a fost timp de 2000 de ani ÅŸi în ultimii 200 de ani în special, fie că vom fi în Europa, vom fi liberi ÅŸi vom avea posibilitatea să ne dezvoltăm, să creăm un viitor mai bun copiilor noÅŸtri, să avem o siguranţă a zilei de mâine, să avem o dezvoltare ÅŸi ce ne dorim să avem cel mai mult - prosperitate.

Vă îndemn ca această manifestare de conÅŸtiinţă naÅ£ională, de demnitate, să ne îndrepte pe o cale dreaptă, o cale a drumului nostru spre Europa, astfel încât într-o bună zi noi cu dumneavoastră, ÅŸi dacă nu noi, cei care vin din urma noastră, să fie cetăţeni cu drepturi depline a marii familii europene. Cred că este în puterea noastră, a celor care suntem astăzi la vârsta maturităţii să o facem ÅŸi să nu ne lăsăm duÅ£i în minciună, în ispită, de către aceea care fie nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, fie speculează în continuare minciuna. Minciuna are picioare scurte, iar adevărul, oricât s-a încercat de-a lungul istoriei să fie ascuns nimănui nu i-a reuÅŸit ÅŸi în acest caz nu o să îi reuÅŸească, va ieÅŸi la suprafaţă.

Dreptatea va triumfa, iar noi vom câÅŸtiga libertatea.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc!

16 mai 2012

Piaţa Marii Adunări Naţionale